12% din vehiculele electrice din România sunt înmatriculate în Capitală. Rețeaua de stații de încărcare rămâne deficitară

Bucureștiul continuă să fie principalul pol al mobilității electrice din România, cu 12% din totalul vehiculelor electrice înmatriculate la nivel național, potrivit celei mai recente versiuni a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD 2.0). Cu toate acestea, rețeaua de stații de încărcare rămâne insuficient dezvoltată în raport cu ritmul de creștere al vehiculelor nepoluante.

440 de stații București–Ilfov, însă acoperire inegală

Documentul arată că în regiunea București–Ilfov există în prezent 440 de puncte de încărcare pentru vehicule electrice. Dintre acestea, 280 se află în Capitală, iar 160 în județul Ilfov.

Accesibilitatea diferă însă drastic între cartiere. Cele mai bune zone din București sunt Tineretului, Aviației și Băneasa, unde densitatea stațiilor este considerată ridicată. La polul opus se află Cartierul Armenesc, Trapezului și Progresul, zone cu un acces mult mai redus la infrastructura de încărcare.

„Cea mai accentuată concentrare a stațiilor publice și cu putere ridicată se regăsește în partea de Nord a Capitalei, aceasta fiind de altfel și cea mai dezvoltată parte a municipiului. De asemenea, cartierele de locuințe colective sunt deservite de aceste facilități, doar dacă acestea se află în imediata vecinătate a unor unități comerciale”, se arată în raport.

Tichetele Eco-voucher, motorul creșterii parcului electric

Creșterea numărului de vehicule electrice în București este corelată cu programul „Eco-voucher în schimbul unui autovehicul uzat”, început în 2018. Prin acesta, 4.193 de bucureșteni au beneficiat de tichete în valoare de 9.000 de lei pentru achiziția de mașini electrice, trotinete, electronice sau electrocasnice, măsură care a stimulat semnificativ adoptarea mobilității verzi.

Planuri pentru încă 40 de stații în puncte-cheie

Pentru a reduce deficitul actual, autoritățile pregătesc instalarea a încă 40 de stații de încărcare în zone precum Bd. Timișoara, Lipscani, Piața Amzei, Gara de Nord și Universitate. Lucrările urmează să înceapă imediat după eliberarea avizelor necesare.

Probleme majore la granițele Capitalei și pe arterele principale

Deși unele zone periferice beneficiază de o acoperire parțială—Otopeni, DN5 spre Giurgiu sau A1—raportul PMUD 2.0 subliniază că există regiuni cu deficiențe majore:

• Zona de Vest a Capitalei – foarte slab deservită.
• Sudul și Estul autostrăzii A0 – infrastructură insuficientă.
• Autostrada A3 – cea mai afectată, în ciuda traficului intens al navetiștilor pe ruta București–Ploiești.
• DN1 între Tâncăbești și limita cu județul Prahova – infrastructură aproape inexistentă, cu excepția zonei bine deservite Băneasa–Snagov Plaza.

Concluzie

Deși Capitala conduce detașat la numărul de vehicule electrice, dezvoltarea rețelei de încărcare nu ține același ritm. Disparitățile între cartiere și lipsa infrastructurii pe principalele rute de acces ridică semne de întrebare privind ritmul tranziției către o mobilitate sustenabilă. Autoritățile promit extinderea punctelor de încărcare, însă rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor acoperi necesitățile tot mai numeroșilor utilizatori de vehicule electrice.