Gara CFR Progresul, demolată după peste 60 de ani de istorie. Modernizarea aduce promisiuni, dar șterge o filă din memoria feroviară a Bucureștiului

Un zgomot de utilaje a înlocuit, în aceste zile, sunetul trenurilor care altădată plecau spre Giurgiu. Gara CFR Progresul din București a intrat în proces de demolare, încheind o existență de peste șase decenii în peisajul feroviar al Capitalei. În locul clădirii construite în perioada postbelică urmează să fie realizat un nou complex de transport, legat de extinderea Magistralei 4 de metrou și de modernizarea conexiunii feroviare București–Giurgiu.

Decizia este prezentată de autorități ca un pas necesar pentru dezvoltarea infrastructurii, însă demolarea a reaprins o dezbatere veche: trebuie ca orice proiect nou să înceapă prin dispariția completă a ceea ce exista înainte?

Gara care a înlocuit prima gară a Bucureștiului

Puțini își mai amintesc astăzi că zona Progresul are legături cu una dintre cele mai importante pagini din istoria transportului feroviar românesc.

Prima cale ferată din Principatele Române a fost inaugurată în 1869, pe traseul București–Giurgiu, iar punctul de plecare era Gara Filaret, prima gară construită în București. După aproape un secol de funcționare, Gara Filaret a fost scoasă din uz pentru transport feroviar, iar rolul conexiunii către Giurgiu a fost preluat de Gara Progresul, inaugurată în anul 1960.

Construită în perioada dezvoltării infrastructurii urbane comuniste, Gara Progresul a devenit un punct important pentru sudul Capitalei. De aici plecau trenuri spre Giurgiu și alte localități din sudul țării, iar gara a fost timp de decenii un loc familiar pentru navetiști, muncitori și călători.

O gară condamnată de declinul transportului feroviar

Paradoxul Gării Progresul este că dispariția ei vine după ani de abandon și degradare, nu după o perioadă de succes.

În 2005, după prăbușirea podului feroviar de la Grădiștea în urma inundațiilor, circulația trenurilor de călători pe ruta directă București–Giurgiu a fost întreruptă. Gara Progresul a rămas fără rolul principal pentru care fusese construită, iar traficul de pasageri a fost suspendat timp de ani de zile.

Astfel, o infrastructură care ar fi trebuit să reprezinte un punct strategic pentru transportul sudului Bucureștiului a ajuns un simbol al neglijenței administrative și al incapacității de a menține funcționale proiectele existente.

Modernizare sau pierdere de identitate?

Noul proiect promite o transformare radicală: o gară modernă, integrarea cu Magistrala 4 de metrou și o conexiune mai bună între București și zona metropolitană. Noua infrastructură ar urma să deservească atât transportul feroviar București–Giurgiu, cât și viitoarea extensie a metroului către sudul Capitalei.

Pe hârtie, investiția pare logică. Bucureștiul are nevoie de transport public modern, de conexiuni rapide și de integrarea trenului cu metroul.

Problema este însă modul în care România tratează adesea patrimoniul construit: între două extreme — conservarea fără modernizare și demolarea fără regret — există prea rar varianta adaptării inteligente.

Gara Progresul nu era un monument istoric, iar autoritățile au argumentat că demolarea este necesară pentru noul proiect. Totuși, faptul că o clădire nu este înscrisă oficial pe lista monumentelor nu înseamnă automat că nu are valoare istorică sau comunitară.

Critica unei modernizări fără memorie

România are o problemă recurentă: multe clădiri și infrastructuri sunt lăsate să se degradeze ani sau chiar decenii, pentru ca ulterior demolarea să fie prezentată drept singura soluție.

În cazul Gării Progresul, întrebarea nu este doar dacă era necesară o clădire nouă. Întrebarea este dacă exista o soluție prin care vechea gară putea fi integrată parțial în noul proiect — păstrând fațada, elemente arhitecturale sau măcar memoria locului.

În marile orașe europene, modernizarea nu înseamnă întotdeauna ștergerea trecutului. Clădiri industriale, gări și hale vechi sunt transformate și integrate în proiecte noi tocmai pentru că oferă identitate unui oraș.

La București, prea multe locuri dispar înainte ca societatea să decidă dacă merită păstrate.

Un nou început pentru sudul Bucureștiului

Dincolo de nostalgie, Gara Progresul avea nevoie de o intervenție majoră. O infrastructură feroviară abandonată nu poate rămâne blocată în trecut.

Succesul noului proiect va fi măsurat însă nu doar prin beton, șine și stații noi, ci prin capacitatea autorităților de a transforma zona într-un adevărat nod de transport și de a respecta memoria unui loc care a servit generații întregi.

Gara Progresul dispare fizic, dar povestea ei rămâne parte din istoria feroviară a Bucureștiului. Rămâne de văzut dacă noua construcție va fi doar o clădire modernă sau va deveni, la rândul ei, un reper pentru generațiile viitoare.

(sursa foto: profit.ro)