Controversa redenumirii stației STB „Popa Tatu” în „Mircea Vulcănescu” la București
Un consilier USR cere anularea deciziei: juridic și simbolic
Propunerea de a schimba denumirea unei stații de transport public din București a generat dispute în administrația locală. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București‑Ilfov (TPBI) a anunțat că intenționează să redenumească mai multe stații STB, printre care și stația „Popa Tatu”, care urmează să primească numele „Mircea Vulcănescu”.
Această decizie a stârnit reacții puternice în rândul unor membri ai Consiliului General al Municipiului București (CGMB), unii considerând că schimbarea nu este adecvată din punct de vedere juridic și simbolic.
Reacția USR și argumentele împotriva redenumirii
Consilierul general Dragoș Radu, reprezentant al partidului USR, a publicat o poziție fermă prin care solicită retragerea de urgență a deciziei de redenumire. El susține că legea română interzice atribuirea unor denumiri în spațiul public care comemorează persoane asociate cu regimuri fasciste, legionare, rasiste sau implicate în crime împotriva umanității.
Radu a subliniat că figura istorică a lui Mircea Vulcănescu este controversată, întrucât a ocupat funcții în perioada celui de‑al Doilea Război Mondial, într‑un guvern responsabil de politicile antisemite și deciziile de război ale regimului de atunci. În opinia sa, atribuirile onorifice din spațiul public trebuie să respecte strict normele legale care apără memoria victimelor regimurilor totalitare.
Semnificația numelui „Popa Tatu” și argumentul pentru păstrarea sa
Stația de transport vizată poartă în prezent numele „Popa Tatu”, desemnând preotul Tatu, cunoscut pentru activitatea sa de binefacere în comunitatea bucureșteană din secolul al XIX‑lea. El s‑ar fi dedicat sprijinirii persoanelor nevoiașe, construind adăposturi și facilități publice pentru cei defavorizați.
Consilierul USR a argumentat că înlocuirea unei denumiri cu impact pozitiv pentru comunitate cu numele unei persoane controversate nu doar că ar încălca prevederile legale, dar ar fi și o “negare a memoriei istorice” a faptelor de bine făcute de Popa Tatu.
Ce prevede cadrul legal invocat
Legislația în vigoare interzice în mod expres utilizarea în numele spațiilor publice a persoanelor despre care s‑a stabilit că au avut legături cu regimuri totalitare sau au fost implicate în crime împotriva umanității. Aceste prevederi sunt invocate de Dragoș Radu pentru a susține argumentul că schimbarea de denumire nu este doar controversată din punct de vedere simbolic, ci și neconstituțională.
Discuții în Consiliul General și următorii pași
Controversa a ajuns în dezbaterea CGMB, unde opinia consilierilor divergente reflectă tensiunile politice și istorice din societate privind modul în care sunt comemorate sau readuse în memoria publică anumite personalități. Rămâne de văzut dacă autoritățile locale vor reveni asupra deciziei sau vor căuta o soluție alternativă care să evite disputa publică și juridică.
(sursa foto: Buletin de București)
