Casa Capșa, locul legendar din București unde se întâlneau marii scriitori și politicieni. Povestea cofetăriei care a făcut istorie pe Calea Victoriei

În centrul Capitalei, pe Calea Victoriei, Casa Capșa păstrează povestea unei epoci în care Bucureștiul își construia reputația de „Micul Paris”. Mai mult decât o cofetărie sau un hotel, celebrul local a fost, timp de generații, un punct de întâlnire pentru personalități ale culturii românești și ale vieții politice.

Povestea începe în secolul al XIX-lea, când frații Anton și Vasile Capșa au deschis o cofetărie care avea să devină, în timp, una dintre cele mai importante adrese ale Bucureștiului. Prin dezvoltarea afacerii și prin contribuția lui Grigore Capșa, format în tradiția cofetăriei franceze, localul și-a câștigat notorietatea atât în țară, cât și peste hotare.

Astăzi, numele Casa Capșa continuă să fie legat de eleganța centrului istoric, de tradiția produselor de cofetărie și de amintirea unei lumi în care mesele cafenelelor erau adevărate tribune pentru dezbateri culturale și politice.

Casa Capșa, o afacere începută în 1852

Originile Casei Capșa datează din anul 1852, când frații Anton și Vasile Capșa au inaugurat o cofetărie cunoscută sub numele „La doi frați”. Localul funcționa inițial într-o altă clădire din București, înainte de a se muta în casele Slătineanu, pe Calea Victoriei, unde avea să se dezvolte celebra afacere.

Un rol esențial în afirmarea numelui Capșa l-a avut Grigore Capșa, care a studiat arta cofetăriei la Paris, în apropierea celebrului cofetar Boissier. Experiența franceză i-a influențat puternic stilul și l-a ajutat să introducă în București produse și tehnici inspirate din gastronomia occidentală.

Într-o perioadă în care capitala românească împrumuta tot mai mult din eleganța marilor orașe europene, Casa Capșa s-a remarcat prin dulciuri sofisticate, ciocolată, bomboane și preparate de cofetărie care au contribuit la schimbarea gusturilor publicului.

Succesul nu a rămas doar unul local. Potrivit istoricului publicat de Casa Capșa, localul a primit distincții internaționale și a devenit furnizor pentru case princiare europene, consolidându-și reputația de marcă de prestigiu.

De la cofetărie la hotel și restaurant de lux

Dezvoltarea Casei Capșa a continuat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1886, localul a fost extins, fiind adăugate hotelul și cafeneaua, iar complexul a început să atragă tot mai multe personalități din politică, jurnalism, artă și cultură.

Casa Capșa a devenit astfel un spațiu în care se intersectau mai multe lumi: cea a oamenilor de afaceri, a diplomaților, a aristocrației, a artiștilor și a intelectualilor.

Restaurantul găzduia dineuri și întâlniri importante, în timp ce cafeneaua oferea cadrul pentru conversații, dezbateri și schimburi de idei. Prestigiul localului a crescut odată cu reputația bucătarilor și cofetarilor săi, dar și prin personalitățile care îi treceau pragul.

În perioada interbelică, Casa Capșa devenise una dintre adresele emblematice ale vieții mondene bucureștene. Pentru mulți dintre cei care activau în presă, literatură și teatru, cafeneaua reprezenta un loc în care puteau afla ultimele noutăți, discuta evenimentele zilei și întâlni oameni din același mediu profesional.

Cafeneaua în care se întâlneau marii scriitori ai României

Casa Capșa a rămas în memoria colectivă mai ales prin legătura sa cu literatura română. În perioada interbelică, cafeneaua era frecventată de scriitori, poeți, critici literari și jurnaliști, iar mesele sale au devenit un reper al vieții intelectuale din București.

Printre numele asociate cu acest univers se numără Tudor Arghezi, Ion Barbu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Ion Minulescu și frații Ionel și Păstorel Teodoreanu.

Discuțiile purtate aici depășeau adesea simpla conversație de cafenea. Se comentau cărți, se discutau manuscrise, se analizau publicații și se dezbăteau idei care animau lumea culturală a vremii.

Casa Capșa era cunoscută drept „cafeneaua scriitorilor și artiștilor”, iar reputația sa a fost alimentată atât de personalitățile care o frecventau, cât și de atmosfera competitivă și ironică a mediului literar.

Tudor Arghezi a descris localul drept „singurul local intelectual de pe Calea Victoriei”, o formulare care surprinde locul ocupat de Capșa în imaginarul cultural al Capitalei.

Prăjitura Joffre, creația care a făcut înconjurul lumii

Una dintre cele mai cunoscute povești legate de Casa Capșa este cea a prăjiturii Joffre.

În 1920, mareșalul francez Joseph Jacques Césaire Joffre a venit la București, în contextul unei vizite pentru care au fost organizate evenimente oficiale. Cu această ocazie, Grigore Capșa ar fi creat o prăjitură de ciocolată inspirată de forma cilindrică a caschetei militare franceze.

Desertul a primit numele Joffre, în onoarea mareșalului, și a devenit una dintre creațiile emblematice asociate cu tradiția cofetarilor de la Capșa.

Povestea acestei prăjituri ilustrează o practică a localului: organizarea unor mese festive în onoarea unor personalități și lansarea unor specialități dedicate invitaților. În acest fel, gastronomia devenea și un instrument de promovare a reputației Casei Capșa.

Prăjitura Joffre este menționată și astăzi în prezentarea oficială a restaurantului, ca parte a moștenirii gastronomice a localului.

Ce s-a întâmplat cu Casa Capșa în perioada comunistă

După instaurarea regimului comunist și naționalizarea din 1948, Casa Capșa și-a pierdut vechiul statut. Numele a fost schimbat în „Cofetăria și Restaurantul București”, iar hotelul a fost închis.

Schimbarea a afectat identitatea unuia dintre cele mai cunoscute localuri ale Capitalei, care fusese asociat timp de decenii cu elitele culturale și mondene ale orașului.

În 1975, clădirea a trecut printr-un proces de restaurare, iar hotelul, restaurantul și cofetăria au fost redeschise. Cafeneaua și-a păstrat o parte din rolul de loc de întâlnire pentru scriitori și universitari, chiar dacă mediul social și cultural era diferit de cel al perioadei interbelice.

După 1989, vechiul nume a fost recuperat, iar Casa Capșa a trecut prin noi lucrări de restaurare, revenind în peisajul bucureștean ca un local de prestigiu.

Unde se află Casa Capșa și ce găsesc vizitatorii astăzi

Casa Capșa se află pe Calea Victoriei nr. 36, în apropierea intersecției cu strada Edgar Quinet, vizavi de Cercul Militar Național.

Complexul reunește hotelul, restaurantul și cofetăria, iar oferta sa este legată de tradiția gastronomică și de istoria clădirii. Restaurantul propune preparate din bucătăria românească și internațională, în timp ce cofetăria continuă tradiția dulciurilor și a produselor de ciocolată asociate cu numele Capșa.

Pentru turiștii care explorează centrul Bucureștiului, o oprire la Casa Capșa poate fi și o ocazie de a descoperi o parte din istoria culturală a orașului. Locul nu este important doar prin vechimea sa, ci și prin legăturile pe care le-a avut cu literatura, gastronomia și viața publică românească.

Informațiile despre program, servicii și rezervări pot fi consultate pe site-ul oficial al localului, capsa.ro.

Casa Capșa, o parte din memoria Bucureștiului

De la cofetăria inaugurată în 1852 până la hotelul și restaurantul cunoscute astăzi, Casa Capșa a traversat transformări politice, sociale și culturale majore.

Povestea sa este legată de evoluția Bucureștiului modern, de influența franceză asupra gusturilor și stilului de viață urban, dar și de generațiile de scriitori și artiști care au transformat cafeneaua într-un reper intelectual.

Mai mult decât o adresă celebră de pe Calea Victoriei, Casa Capșa rămâne un simbol al unei tradiții în care gastronomia, conversația și viața culturală s-au întâlnit sub același acoperiș.

Concluzii:

Casa Capșa: pe locul caselor Slătineanu; Capșa era o familie de aromâni; prima cofetărie modernă care aduce o serie de preparate occidentale (Anton și Vasile Capșa fiind inițiatorii); s-au mutat ulterior în locația actuală (anul 1868); afacerea este preluată de Grigore Capșa care revine de la Paris (se adaugă un restaurant și un hotel); se pune accentul pe ambalaj- prezentare; în timpul ocupației Bucureștiului de către Puterile Centrale aici s-a aflat sediul comandamentului bulgar; naționalizat în 1948, în comunism aici a funcționat restaurantul ”București”; se remarcă prin coloanele de porfir și documentele istorice, fotografiile legate de istoria clădirii care pot
să fie văzute în interior;