Ruine din vechiul București, descoperite pe șantierul STB de pe strada Armand Călinescu. Ce au decis arheologii

Descoperiri arheologice pe șantierul de tramvai din centrul Bucureștiului

Lucrările de modernizare a infrastructurii de tramvai de pe strada Armand Călinescu din București au scos la iveală noi fragmente din istoria orașului. În timpul săpăturilor efectuate pe șantier au fost identificate fundații de clădiri, resturi de scări, beciuri și structuri care ar fi făcut parte din vechile sisteme de evacuare a apei și de încălzire a locuințelor.

Cercetările arheologice preventive au urmărit să stabilească vechimea construcțiilor descoperite și importanța lor pentru reconstituirea evoluției urbane a Capitalei.

Potrivit informațiilor publicate de Buletin de București, o parte dintre vestigii datează din secolele al XIX-lea și al XX-lea și pot fi puse în legătură cu imobile reprezentate pe hărțile istorice ale Bucureștiului.

În urma evaluării, specialiștii au propus conservarea structurilor atribuite clădirilor numerotate 1, 3, 5 și 6 în documentația arheologică. Alte elemente descoperite pe traseu nu vor beneficia de aceleași măsuri, deoarece importanța lor istorică și starea de conservare nu justifică protejarea suplimentară în situ.

Ce au găsit arheologii sub strada Armand Călinescu

Vestigiile descoperite oferă indicii despre modul în care era organizată zona înainte de transformările urbanistice din secolul trecut.

Printre elementele documentate se numără fundații de clădiri, ziduri ale unor încăperi subterane, resturi de scări și amenajări care ar fi avut rolul de a colecta și evacua apa. Cercetările au identificat și o structură interpretată ca posibilă componentă a unui vechi sistem de încălzire.

Aceste descoperiri nu reprezintă neapărat monumente izolate, ci fragmente din fostul țesut urban al Bucureștiului. Împreună, ele pot contribui la înțelegerea organizării proprietăților, a construcțiilor și a infrastructurii gospodărești din zonă.

Documentele cartografice istorice sunt importante pentru interpretarea vestigiilor, deoarece permit compararea structurilor descoperite cu imobilele care existau în trecut pe actualul traseu al străzii.

Ce ruine vor fi conservate și de ce

Conform informațiilor prezentate de Buletin de București, arheologii au recomandat protejarea structurilor atribuite clădirilor 1, 3, 5 și 6, identificate pe segmentul dintre Bulevardul Carol I și strada Săgeții.

Decizia propusă are la bază vechimea vestigiilor și relevanța acestora pentru reconstituirea evoluției urbane a zonei. Unele dintre elemente păstrează informații despre configurația vechilor clădiri și despre felul în care erau organizate spațiile locuite.

În schimb, structurile atribuite clădirilor 2, 4 și 7 nu au fost incluse în propunerea de conservare. Potrivit evaluării prezentate în materialul-sursă, acestea sunt asociate unor construcții mai recente, unor scări păstrate parțial sau unor anexe, iar starea lor fragmentară nu justifică impunerea unor măsuri suplimentare de protecție în situ.

Recomandările specialiștilor urmăresc găsirea unui echilibru între protejarea patrimoniului arheologic și continuarea proiectului de modernizare a infrastructurii de tramvai.

Cum vor fi protejate vestigiile descoperite

Ruinele pentru care a fost recomandată conservarea nu vor fi lăsate la vedere după încheierea cercetărilor. Soluția propusă este păstrarea lor în locul în care au fost descoperite, prin acoperirea controlată a structurilor.

Conform documentației citate de publicația Buletin de București, măsurile prevăd așezarea unui strat de nisip de aproximativ 10 centimetri peste ziduri, urmat de un strat de geotextil și de un strat de pământ.

Această succesiune de materiale are rolul de a izola vestigiile de materialele folosite la refacerea infrastructurii rutiere și de a reduce riscul deteriorării mecanice.

Conservarea în situ permite păstrarea structurilor arheologice în poziția lor originală, fără a bloca definitiv lucrările de modernizare. Vestigiile nu vor putea fi observate direct de trecători, însă documentarea fotografică și arheologică va păstra informațiile despre descoperiri.

Lucrările de tramvai au fost oprite după descoperirea zidurilor

Șantierul de pe strada Armand Călinescu face parte din Lotul 5 al proiectului de modernizare a infrastructurii de tramvai din București. Traseul are aproximativ 1,8 kilometri și cuprinde zonele Mântuleasa, Paleologu, Vasile Lascăr și Lizeanu, până la Intrarea Vagonului.

Lucrările au început în aprilie 2026, însă în august Primăria Municipiului București a anunțat suspendarea temporară a intervențiilor în urma descoperirii unor ziduri cu posibilă valoare arheologică.

Decizia a permis efectuarea cercetărilor necesare pentru identificarea și evaluarea vestigiilor. Ulterior, specialiștii au formulat recomandări privind elementele care merită conservate și modul în care acestea pot fi protejate fără a împiedica reabilitarea infrastructurii.

Potrivit informațiilor publicate de Buletin de București, documentația arheologică urma să fie analizată de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 1. Recomandările arheologilor trebuie diferențiate de o decizie administrativă finală, în măsura în care aceasta nu este confirmată prin documente publice ulterioare.

Strada Armand Călinescu, un loc cu istorie arheologică documentată

Zona nu este la prima descoperire de acest fel. Repertoriul Arheologic Național consemnează cercetări efectuate anterior pe strada Armand Călinescu, inclusiv în apropierea imobilului de la numărul 19.

În urma cercetărilor din 2002 au fost identificate structuri ale unui subsol din cărămidă, gropi menajere și fundații ale unei clădiri cu anexă, construită în 1899 și demolată după 1980.

Materialele descoperite în acel context au inclus recipiente și alte obiecte care au indicat că unul dintre spații fusese utilizat ca farmacie în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pe unele recipiente apărea inscripția „Farmacia Curții Regale F. Bruns. Bucuresci”.

Aceste descoperiri istorice sunt distincte de vestigiile identificate în actualul șantier, dar demonstrează că sub infrastructura modernă a Capitalei se păstrează urme ale unor etape mai vechi de locuire și dezvoltare urbană.

Noi descoperiri ar putea duce la cercetări suplimentare

Raportul arheologic recomandă ca eventualele săpături suplimentare în zone care nu au fost cercetate să se desfășoare sub supravegherea specialiștilor.

Dacă vor fi identificate noi vestigii, lucrările din zona respectivă ar putea fi întrerupte temporar, pentru documentarea descoperirilor și stabilirea măsurilor necesare de protecție.

Pentru București, astfel de situații evidențiază dificultatea de a moderniza infrastructura unui oraș cu o istorie urbană complexă, în condițiile în care lucrările subterane pot dezvălui structuri necunoscute până în prezent.

Descoperirile de pe strada Armand Călinescu vor contribui la documentarea trecutului Capitalei, chiar dacă vestigiile selectate pentru conservare nu vor fi expuse permanent publicului.

(sursa foto: https://buletin.de/bucuresti)