Simbolurile pierdute ale Palatului Universității revin pe fronton. Cum au fost refăcute vulturul și cei doi grifoni

Un fragment din istoria Bucureștiului revine pe clădirea Universității

Unul dintre cele mai cunoscute simboluri arhitecturale ale centrului Bucureștiului a revenit pe Palatul Universității.

Vulturul și cei doi grifoni care decorau frontonul clădirii au fost reamplasați în august 2026, la mai bine de 80 de ani după ce ansamblul sculptural a fost distrus în urma bombardamentelor din 1944. Evenimentul marchează începutul unei etape importante din proiectul de refacere a frontonului original.

Universitatea din București anunță că reconstituirea integrală a ansamblului va continua în următorii doi ani.

Este o intervenție cu o miză aparte pentru patrimoniul Capitalei, deoarece nu este vorba despre înlocuirea unor ornamente obișnuite, ci despre recuperarea unui element arhitectural dispărut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Cum arăta frontonul original al Palatului Universității

Palatul Universității a fost construit după proiectul arhitectului Alexandru Orăscu, iar decorarea ansamblului a inclus contribuția sculptorului Karl Storck.

Frontonul central avea un bogat program sculptural, cunoscut sub denumirea „Minerva ocrotind artele și științele”, inspirat de Gliptoteca din München. Ansamblul era dominat de un vultur, flancat de doi grifoni, alături de elemente alegorice.

Construcția Palatului Universității s-a desfășurat în secolul al XIX-lea, iar inaugurarea oficială a avut loc la 14 decembrie 1869.

Clădirea a devenit una dintre principalele embleme arhitecturale ale Bucureștiului și un reper al vieții universitare românești.

Bombardamentele din 1944 au distrus frontonul

Momentul dramatic din istoria ansamblului a venit în timpul bombardamentelor din 4 aprilie 1944.

Corpul central și frontonul au fost grav afectate, iar mare parte dintre elementele sculpturale au dispărut. În deceniile care au urmat, frontonul nu a fost refăcut integral.

Documentarea realizată în cadrul proiectului actual de restaurare a arătat însă că o parte dintre fragmentele ornamentale originale au supraviețuit.

Acestea au fost păstrate în curtea Muzeului Frederic și Cecilia Storck, aflat în administrarea Muzeului Municipiului București.

Vulturul și grifonii nu mai existau în forma originală

Reconstrucția a fost complicată de faptul că vulturul și cei doi grifoni nu s-au păstrat.

Arhitecții implicați în proiect au trebuit să găsească alte surse pentru reconstituirea sculpturilor.

În cazul vulturului a existat un avantaj important: o replică este păstrată la Muzeul Universității din București.

Pentru grifoni, cercetătorii au identificat în arhive schițe realizate în anii 1970, care au putut servi drept punct de plecare pentru modelarea noilor sculpturi.

Astfel, ornamentele nu sunt reproduse după imaginația unui sculptor contemporan, ci printr-un proces de documentare istorică și arhitecturală.

De la fotografii vechi la modele realizate la scară reală

Refacerea ornamentelor presupune mai multe etape.

În cadrul proiectului de restaurare, specialiștii au utilizat fotografii de epocă, documente de arhivă, schițe și elemente originale care s-au păstrat.

Arhitectul Mircea Căpățână, implicat în proiect, explica anterior că pentru elementele decorative este necesar un modelaj la scara 1:1, după care pot fi realizate formele necesare pentru reproducerea sculpturilor.

Este un proces mult mai dificil decât simpla turnare a unor ornamente standard.

Fiecare detaliu trebuie să respecte forma, proporțiile și caracterul artistic al originalului.

Sculpturile au fost lucrate de restauratori specializați

Proiectul a implicat și artiști plastici specializați în restaurarea elementelor decorative ale monumentelor istorice.

Într-o etapă anterioară a lucrărilor, arhitectul Mircea Căpățână preciza că modelajul sculpturilor se realiza în atelierul sculptorului restaurator Alexandru Siminic.

În 2025, Universitatea din București anunța că machetele pentru vultur și grifoni urmau să fie turnate în bronz într-un atelier din Arad.

Rezultatul este, astfel, produsul unui proces care a combinat cercetarea istorică, arhitectura, modelajul și tehnicile moderne de restaurare.

De ce au fost reconstruite de la zero

În cazul monumentelor istorice există o regulă fundamentală: atunci când un element original poate fi conservat, acesta trebuie protejat și restaurat, nu înlocuit inutil.

În cazul vulturului și al grifonilor de la Palatul Universității, problema era diferită.

Sculpturile originale nu s-au păstrat.

În consecință, soluția a fost reconstituirea lor pe baza dovezilor istorice disponibile. Fragmentele originale care există în colecții muzeale nu pot fi pur și simplu desprinse și remontate pe clădire. Ele trebuie conservate și expuse în condiții adecvate.

Frontonul va fi refăcut integral

Reamplasarea vulturului și a celor doi grifoni reprezintă doar prima etapă.

Universitatea din București precizează că refacerea completă a frontonului original va continua în următorii doi ani. Proiectul urmărește reconstituirea ansamblului conceput de Alexandru Orăscu și realizat de Karl Storck în perioada 1862-1869.

Prin urmare, lucrările nu se limitează la cele trei sculpturi.

Urmează recuperarea întregului program decorativ al frontonului, astfel încât fațada să se apropie cât mai mult de imaginea istorică a clădirii.

Restaurarea Palatului Universității este mult mai amplă

Refacerea frontonului este doar una dintre componentele unui proiect mult mai mare.

Palatul Universității are o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați și reprezintă una dintre cele mai importante clădiri de educație din România. Proiectul de consolidare și restaurare vizează mai multe corpuri ale ansamblului.

Lucrările au început în 2023 și includ intervenții complexe la structura clădirii, fațade, elemente decorative, instalații și spațiile interioare.

Complexitatea este amplificată de faptul că actualul Palat al Universității s-a dezvoltat în mai multe etape și cuprinde corpuri construite în perioade diferite.

Clădirea este ridicată pe un sit cu o istorie și mai veche

Palatul Universității nu este important doar prin arhitectura sa.

Clădirea se află pe locul fostului complex al Mănăstirii Sfântul Sava, legat de tradiția învățământului superior din Țara Românească.

În timpul lucrărilor au fost identificate și vestigii arheologice în zona curții interioare. Acest lucru adaugă o dimensiune suplimentară proiectului de restaurare: specialiștii trebuie să protejeze atât monumentul existent, cât și urmele etapelor istorice anterioare.

Practic, restaurarea Palatului Universității înseamnă intervenția asupra mai multor straturi de istorie ale Bucureștiului.

Ce se va vedea în centrul Capitalei

Odată cu finalizarea lucrărilor, bucureștenii vor putea vedea din nou pe frontonul Palatului Universității elemente care au dispărut din peisajul orașului timp de peste opt decenii.

Vulturul și grifonii vor ocupa din nou pozițiile pentru care au fost concepuți în secolul al XIX-lea.

Universitatea din București spune că reamplasarea celor trei sculpturi reprezintă primul pas al refacerii integrale a frontonului.

Pentru un monument atât de cunoscut, intervenția are și o importantă valoare simbolică: nu este doar o restaurare a unei clădiri, ci recuperarea unei imagini pierdute a Bucureștiului.

Un proiect în care arhivele au devenit „material de construcție”

Poate cea mai interesantă parte a restaurării este modul în care trecutul a fost folosit pentru a reconstrui ceea ce nu mai exista.

Fotografiile istorice au ajutat la stabilirea aspectului frontonului, fragmentele originale au oferit informații despre decorație, replica vulturului a furnizat un reper pentru sculptură, iar schițele de arhivă au devenit sursă pentru refacerea grifonilor.

În acest fel, arhiva nu mai este doar o colecție de documente istorice.

Devine parte din procesul efectiv de restaurare.

Un nou reper pentru București

Revenirea vulturului și a celor doi grifoni pe Palatul Universității marchează o etapă spectaculoasă a unuia dintre cele mai importante proiecte de restaurare din centrul Capitalei.

Sculpturile au dispărut în urma bombardamentelor din 1944, iar generații întregi de bucureșteni au cunoscut frontonul fără elementele sale originale.

Acum, acestea revin treptat.

Vulturul și grifonii sunt doar începutul. În următorii ani este prevăzută reconstituirea integrală a ansamblului sculptural, în cadrul amplului proiect de restaurare și consolidare a Palatului Universității.

Pentru București, miza este mai mare decât refacerea unor ornamente: este recuperarea unei imagini emblematice a orașului și transmiterea ei către o nouă generație.

(sursa foto: https://www.digi24.ro/)