Casa cu tavan de aur din Cartierul Armenesc a renăscut după cinci ani de restaurare. Povestea vilei de pe strada Corbeni

O casă veche de peste un secol, salvată de la degradare

Într-o zonă a Bucureștiului în care numeroase case istorice continuă să lupte cu timpul și cu lipsa lucrărilor de întreținere, vila de pe strada Corbeni nr. 4A oferă un exemplu spectaculos despre ce poate însemna restaurarea responsabilă a unei clădiri vechi.

Cunoscută astăzi drept Casa Timen, clădirea a fost ridicată în urmă cu mai bine de 100 de ani, într-o perioadă în care arhitectura neoromânească definea tot mai multe dintre reședințele elegante ale Bucureștiului. După ani de degradare, imobilul a fost cumpărat și restaurat de familia Timen, lucrările întinzându-se pe aproximativ cinci ani.

Rezultatul este o locuință în care elementele istorice au fost păstrate, iar instalațiile și dotările contemporane au fost integrate fără schimbarea caracterului arhitectural al casei.

Povestea începe în 1914

Istoria documentată a vilei începe în 1914. Juliette Grunau a solicitat atunci Primăriei București autorizația pentru construirea unei locuințe pe strada Aurelian, actuala stradă Corbeni.

Documentele păstrate în Arhiva PMB arată că proiectul a fost semnat de arhitectul D.P. Antonescu. Cererea prevedea construirea unui corp de casă cu parter, subsol parțial și mansardă, împărțit în două apartamente. Valoarea estimată în documentul de autorizare era de aproximativ 70.000 de lei.

Casa este considerată un exemplu de arhitectură neoromânească, cu influențe brâncovenești. Cercetările istorice realizate asupra imobilului confirmă existența documentației originale și permit reconstituirea unei părți importante din povestea clădirii.

De la reședință elegantă la clădire naționalizată

Destinul vilei s-a schimbat radical după instaurarea regimului comunist.

Casa a fost naționalizată și transformată în locuință pentru chiriași, iar după 1989 degradarea imobilului a continuat. Elementele arhitecturale originale au rămas însă suficiente pentru ca valoarea clădirii să poată fi recuperată ulterior.

În istoria imobilului apar și alte personaje interesante. În anii interbelici, la această adresă a locuit, între alții, profesorul universitar Eftimie Antonescu, specialist în drept internațional și economist. Documentele istorice indică, de asemenea, numele generalului Gheorghe Eremia în evidențele telefonice ale perioadei.

Casa nu este, așadar, doar un obiect arhitectural, ci și un martor al transformărilor prin care a trecut Bucureștiul în ultimul secol.

O familie a vrut să recupereze ceva din Bucureștiul pierdut

Pentru familia Timen, proiectul de restaurare a avut și o componentă personală.

Mihaela Timen, actuala proprietară, a părăsit România împreună cu familia în anii ’60, iar casa familiei din cartierul Evreiesc a fost pierdută. După revenirea la București, căutarea unei locuințe care să păstreze ceva din atmosfera casei copilăriei a dus-o către vila abandonată din Cartierul Armenesc.

Decizia de a salva clădirea a transformat proiectul într-o recuperare a unei bucăți de patrimoniu bucureștean.

Este una dintre acele situații în care restaurarea unei case vechi depășește simpla renovare: se încearcă recuperarea unei identități arhitecturale și, în același timp, a unei legături personale cu orașul.

Ce s-a păstrat din casa originală

Unul dintre cele mai importante principii ale proiectului a fost păstrarea elementelor autentice care supraviețuiseră degradării.

Au fost conservate ușile, ferestrele, profilaturile și geometria originală a golurilor. De asemenea, a fost menținută organizarea generală a locuinței, construită în jurul holului principal și a succesiunii de camere care pornesc din acesta.

Intervențiile moderne au fost introduse astfel încât să răspundă cerințelor unei locuințe contemporane fără să modifice substanța arhitecturală a clădirii.

Casa beneficiază acum de instalații moderne, sisteme de încălzire și răcire și de un lift care face legătura cu spațiul mansardat. Potrivit documentării proiectului, aceste intervenții au fost realizate fără modificarea fațadelor și fără schimbarea tipologiei fundamentale a casei.

Tavanul cu foiță aurie, unul dintre cele mai spectaculoase detalii

Interiorul este dominat de câteva elemente decorative care readuc în atenție gustul arhitectural al începutului de secol XX.

În holul principal a fost realizat un plafon decorat cu foiță aurie, iar în sufragerie tavanul are motive din lemn și mici elemente aurite inspirate din repertoriul brâncovenesc. În încăperi au fost integrate și corpuri de iluminat din sticlă de Murano.

Exteriorul păstrează, la rândul său, elemente specifice arhitecturii neoromânești, inclusiv ornamente decorative, motive geometrice și marchiza de lemn.

Tocmai această combinație între decorul istoric și dotările moderne face ca imobilul să fie mai degrabă o restaurare decât o simplă renovare.

Casa a fost și consolidată pentru siguranță seismică

Restaurarea nu s-a limitat la aspectul estetic.

Clădirea a fost supusă unor intervenții de consolidare structurală, inclusiv pentru creșterea rezistenței în eventualitatea unui cutremur. Potrivit informațiilor publicate despre proiect, pereții au fost cămășuiți pentru a le îmbunătăți rezistența și flexibilitatea.

Această componentă este esențială în cazul clădirilor istorice din București, unde valoarea arhitecturală trebuie pusă în echilibru cu cerințele actuale de siguranță și confort.

Un proiect realizat de o echipă specializată în patrimoniu

Lucrările au fost realizate de echipa ICON Studio de Arhitectură, coordonată de arhitecta Cristina Woinaroski. Aceasta are experiență în proiecte de intervenție asupra clădirilor cu valoare arhitecturală.

Experiența echipei este susținută și de rezultatele obținute la Anuala de Arhitectură București. În 2022, proiectul de restaurare a Vilei inginer Constantin Bușilă din strada Rabat nr. 1 a primit premiul secțiunii „Arhitectură construită / arhitectură și patrimoniu”.

Acest tip de expertiză este important în cazul clădirilor istorice, unde intervențiile nepotrivite pot distruge tocmai elementele care conferă valoare imobilului.

Cât a costat restaurarea

Costul proiectului este prezentat diferit în sursele consultate.

B365.ro menționează o investiție de aproximativ un milion de euro, în timp ce documentarea publicată de Aici A Stat indică o valoare de aproximativ 1,5 milioane de euro pentru proiectul de renovare și restaurare.

Diferența poate ține de modul în care sunt contabilizate lucrările, însă ambele surse indică o investiție de ordinul milioanelor de euro pentru recuperarea imobilului.

Important este că lucrările nu au fost rapide: restaurarea s-a întins pe aproape cinci ani.

Casa face parte din povestea Cartierului Armenesc

Strada Corbeni se află în aria istorică a zonei Armenească, una dintre zonele protejate ale Bucureștiului. Documentații urbanistice ale Primăriei Municipiului București identifică zona Armenească drept Zona protejată nr. 39, cu reguli specifice de protejare a caracterului construit.

Într-un asemenea context, fiecare clădire istorică păstrată contribuie la continuitatea peisajului urban.

Cartierul Armenesc este unul dintre locurile în care Bucureștiul vechi poate fi încă descoperit prin case, vile și detalii arhitecturale care au supraviețuit transformărilor orașului. În același timp, zona oferă și exemple opuse, în care imobilele istorice sunt afectate de degradare sau de intervenții necorespunzătoare.

O casă veche, readusă la viață fără să-și piardă identitatea

Povestea Casei Timen arată cât de dificilă, dar și cât de spectaculoasă poate fi recuperarea unei clădiri istorice.

Ridicată după un proiect semnat de D.P. Antonescu pentru Juliette Grunau, trecută prin naționalizare și decenii de degradare, vila de pe actuala stradă Corbeni a ajuns în cele din urmă să fie restaurată și consolidată.

Cea mai importantă reușită a proiectului este poate tocmai echilibrul dintre trecut și prezent: ferestrele, ușile, profilaturile și caracterul arhitectural au fost păstrate, în timp ce locuința a primit instalații și facilități contemporane.

Iar tavanul cu foiță aurie, detaliile neoromânești și spațiile interioare recuperate fac din această casă unul dintre exemplele spectaculoase ale modului în care patrimoniul bucureștean poate fi salvat atunci când există voință, resurse și specialiști.

(sursa foto: https://b365.ro/)